Ei bine nu sunt chiar în ordinea corectă. Multe lucruri nu sunt în ordinea corectă, mesele și dietele de asemenea.

Le voi pune în ordine pe masură ce le discutăm.

Stresul

Dintre toate, eu consider că stresul merită primul loc în discuția noastră pentru că este omniprezent, indiferent de vârstă, sex, ocupație. Au stres cei mici, elevii, studenții, adulții, bătrânii, salariații, patronii, șomerii, sigur și asa-zișii pierde-vară au stres.

Ei bine, nu intru prea adânc în filozofie, însă pot face o legatura dintre stilul de viață și tendința de îngrășare sau, mai grav, diagnosticul de obezitate.

Nu vă panicați! Nu orice stres te poate aduce rapid la obezitate sau la o creștere semnificativă în greutate, ci doar cel cronic. Cel de scurtă durată, acut , de fapt scade pofta de mâncare.

Partea științifică:

Stresul cronic, din păcate, este cel care crește dorința de a mânca. Mai grav este că această dorință este îndreptată cu predilecție către alimente grase și dulciuri.

Stresul scade imunitatea. Nu este mit, pur și simplu, crește nivelul de cortizol, hormon sintetizat de corticosuprarenală. Cercetătorii spun că 5 minute de stres scad imunitatea pentru următoarele două ore.

Mâncatul acesta impulsiv datorat stresului duce la acumulare de grăsime. Persoana în cauză ia în greutate, este nemultumită de ea însăși, poate este și criticată de cei din jur și astfel stresul se amplifică. E ca un joc fără scăpare, totul se repetă la infinit. De aceea, pe lângă regim, aceste persoane ar trebui să primească și consiliere psihologică. La noi din păcate asta nu prea se întamplă, pacientul obez este lăsat să se zbată între regimul restrictiv și gândurile necurate.

Dacă stresul apare la serviciu, acesta s-ar putea sa vină la pachet cu niște ore suplimentare, iar dacă serviciul nu implică munca de teren, e clar: omul nostru face mult mai puțină mișcare. Atenție și la partea cu munca de acasă, e mai grav. Dacă mergi până la serviciu, în principiu, faci câțiva pași. Poate mai alergi după autobuz, metrou, poate trebuie să te plimbi între două etaje din când în când pe scări, dar acasă...

Concluzie:

Stresul cronic crește apetitul care la rândul lui crește riscul de obezitate, iar pe langă dietă este nevoie și de consiliere psihologică de specialitate.

Fructele

Fructele sunt o sursă de vitamine și de energie. Simți cum sănătatea intră în tine la fiecare mușcătură. Să nu uităm: "Un măr pe zi, ține doctorul la distanță"

Sună foarte bine, în mare parte este adevărat. Treaba cu "doctorul la distanță" e tot ce ne dorim în ziua de astăzi. Chiar îmi place să cred asta, așa cum starea de spirit este importantă în tot ce facem, cu siguranță este importantă și când ne gândim la sănătate.

Consumul de fructe este cea mai sănătoasă variantă de aport de glucide neprocesate. Adică glucide care nu provin din produse de patiserie, cofetărie sau altă inginerie (chimică). Foarte important, dacă le mănânci ca atare, adică nu faci compot sau suc, glucidele se eliberează treptat din pulpa de fruct care ajunge în stomac.

Acum ajung și la prima controversă, dieta sănătoasă trebuie să includa fructe și legume, iar curele de slăbire recomandă eliminarea lor. Paradoxal România este codașă la consumul de fructe și cu toate astea sunt mulți supraponderali.

Fructe și legume... corect, dar mai corect ar fi legume și fructe, să mâncăm mai multe legume și ceva fructe, nu friptură și mere, ci legume , friptură și măr.

Ghici ce! Românii se pare ca mănâncă mai degrabă fructe decât salată. Greșit!

Revenind la fructe subliniez faptul ca este important să le consumam ca atare, nu stoarse - suc concentrat care conține cantități mult mai mari de zaharuri care se eliberează rapid și nici fierte sau cu adaos de zahăr.

Partea științifică:

Fructele conțin fibre solubile, fibrele cresc volumul din stomac și intestin apare astfel senzația de sațietate, încetinesc digestia si scad absorbția macronutrienților energetici. Aportul energetic este mic comparativ cu volumul fructului ingerat. Activitatea enzimelor care formează țesut adipos este reglată de vitaminele și mineralele din fructe. Este stimulată lipoliza și scade lipogeneza. Ajută flora intestinală prin creșterea numărului de specii bacterii cu rol antiobezitate. Pe lângă acestea sunt și antioxidanți.

Concluzie:

Fructele consumate ca atare și în cantități moderate nu îngrașă. Sunt benefice pentru sănătate și chiar ajută la menținerea greutății.

Apa cu lămâie

În primul rând, vreau să spun că eu chiar beau apă cu lămâie. Îmi place pur și simplu, doar că eu storc lămâia pentru suc și adaug miere, iar apa este călduță. E ca un ceai, o limonadă caldă cu gust mai bun decât orice plic de răceală și gripă. Nu o beau pentru imunitate sau pentru a scăpa de guturai, doar de plăcere. Mierea este foarte sănătoasă, are multe proprietăți. Însă acum, vorbim doar despre apa cu lămâie.

Partea științifică:

Când vorbim despre proprietățile lămâilor, de obicei ne raportăm la polifenolii care sunt întâlniți în coajă, dar în realitate noi nu consumăm coaja, pentru că și lămâile sunt tratate cu pesticide și de cele mai multe ori coaja nu trebuie consumată. Aceștia sunt în cantitate diferită în sucul de lămâie, au alte structuri și beneficii. Pulpa de lămâie conține fibre solubile, benefice asupra tranzitului intestinal, dar nici pe aceasta nu o consumăm. Preferăm doar sucul.

Un beneficiu apare dacă înlocuiești sucurile din comerț sau chiar cele făcute în casă, care conțin multe glucide, cu apă cu lămâie, deoarece așa îți poți menține greutatea reducând aportul de zaharuri.

Concluzie:

Apa cu suc de lămâie nu conține nici polifenolii lăudați în literatură și nici fibre. Miracolele atribuite lămâilor sunt de fapt proprietățile fenolilor din coajă. Detoxifierea este placebo și este datorată gustului acru care cumva dă senzația de "spălare" a organismului. Beneficiul este că are un gust mai bun și cei care nu prea beau apă chioară vor obține hidratarea. Sa nu uitam că un pahar cu apă dimineața pe stomacul gol "trezește" sistemul digestiv din repaus.