De cele mai multe ori diabetul se instaleaza treptat. Setea excesiva si mictiunile frecvente sunt primele doua simptome care dau de banuit. Explicatia consta in faptul ca rinichiul nu poate filtra si absorbi tot zaharul din sange. Acest zahar scoate molecule de apa din tesuturi, astfel apare deshidratarea si implicit, setea. De aici rezulta consumul excesiv de apa. In final vezica se umple, trage semnalul de alarma si apare necesitatea de a urina.

Ceva mai rar apar urmatoarele simptome: vedere tulbure, senzatie de foame ce apare brusc insotita de imperiozitatea de a manca, iritabilitate, vindecarea foarte lenta a ranilor, disparitia lenta a vanatailor, scadere in greutate fara un motiv evident.

Lectia de fiziologie

In momentul in care incepem sa mancam, pancreasul secreta insulina in sange. Zaharul din alimente este absobit de intestinul subtire si trimis in circuitul sangvin, unde se intalneste cu insulina. Acest proces este menit sa permita glucozei accesul in celule. In deficit de insulina zaharul ramane in sange.

Excesul de zahar din sange, este stocat si procesat de ficat. In momentul in care organismul are nevoie de energie, pancreasul intervine secretand hormonul glucagon. Acesta este un hormon care are rolul de a transforma zaharul din ficat in glucoza.

Cortizolul (hormon care apare in stres) si adrenalina (alt hormon) fie se opun efectelor insulinei, impiedicand procesul prin care zaharul intra in tesuturi (zaharul stationeza in sange), fie forteaza ficatul sa elibereze glucoza fara motiv (adica zaharul ajunge tot in sange).

1

Diabetul insulino dependent sau diabetul tip 1, este afectiunea autoimuna in care pancreasul nu mai secreta insulina. Caz in care este nevoie de aport exogen de insulina. Tratamentul consta in administrarea insulinei prin injectare subcutan. Altfel tot zaharul ar ramane in sange. Acest tip de diabet este intalnit preponderent la copii.

Numai medicul specialist, diabetolog, poate prescrie insuline injectabile. Un pacient poate primi un sigur tip de insulina sau mai multe. Acestea pot avea efect rapid sau retard. De asemenea pacientul trebuie sa isi verifice zilnic glicemia, in functie de valori poate modifica usor numarul de unitati injectate. Este indicat sa tina un jurnal pe care sa il prezinte medicului la urmatoarea vizita.

2

Diabetul non-insulino dependent sau diabetul tip 2, este afectiunea in care pancreasul nu secreta suficienta insulina sau tesuturile nu accepta sa stocheze glucoza. Acest lucru duce la cresterea concentratiei de zahar in sange. Pacientul cu diabet tip 2 de cele mai mult ori primeste medicatie orala. In cazul in care pacientul nu reuseste sa isi controleze glicemia cu antidiabetice orale ( ADO ) si regim alimentar, se foloseste tratament mixt: insulina injectabila plus ADO..

Factorul care determina aceasta rezistenta a celulelor la insulina este obezitatea. De cele multe ori pacientul cu diabet tip 2 este supraponderal. In tesutul adipos intalnim proteina Rezistina care, dupa cum sugereaza si numele, provoaca rezistenta la insulina. Deci cu cat avem mai mult tesut adipos cu atat lupta cu boala este mai grea.

3

Diabetul gestational poate aparea in sarcina, cu o frecventa de pana la 5%. De cele mai multe ori este temporar si dupa nastere dispare. Este provocat de modificarile hormonale din perioada gestionala, in majoritatea cazurilor se trateaza prin regim alimentar.

Vestea proasta este ca pe masura ce vor inainta in varsta, 50% din aceste femei prezinta risc de declansare a diabetului tip 2.

Concluzii:

Daca ai observat o parte din simptomele enumerate, mergi la medic! Nu te harzarda sa iei tratament dupa ureche, din ce ai citit pe internet sau din ce ai auzit pe la vecini. Glicemia masurata acasa, din deget, nu este un diagnostic. Inainte de stabilirea schemei de tratament si a regimului alimentar, medicul specialist iti poate prescrie un set de analize.

Diabetul este o boala cronica si poate fi o boala urata. Pentru anumiti bolnavi, din pacate, vine cu o serie de complicatii nefericite, pe care nici nu vreau sa le amintesc.

Pacientul diabetic tratat doar cu insulina sau cu o combinatie de antidiabetice orale si insulina, trebuie sa-si masoare glicemia cu un glucometru si este indicat sa noteze valorile inregistrate intr-un carnetel, pe care sa il prezinte medicului curant.

Pacientul non-insulino dependent nu este obligat sa tina evidenta glicemiei, insa totusi, este de preferat sa aiba in casa un glucometru, sa isi masoare glicemia la cateva zile si mai ales in acele zile in care se simte inexplicabil rau.

Glicemia variaza destul de mult in functie de alimentatie, de ora si de stres.

Suplimentele alimentare pentru diabet sunt adjuvanti, ele nu pot inlocui un medicament ce se elibereaza pe reteta de la medic. Pot fi utile in prediabet si in cazurile in care se administrează deja tratament medicamentos, insa valorile glicemiei depasesc usor limita si nu se doreste adaugarea unui nou medicament in schema de tratament pentru a evita o posibila hipoglicemie.

Regimul alimentar este la fel de important ca tratamentul, miscarea si exercitiile fizice pot incetini evolutia bolii. In cazurile de obezitate, scaderea in greutate este de mare ajutor.

Dimineata, inainte de masa, valorile normale sunt intre 70 si 110 glucoza mg/dl. Intre 110 si 125 miligrame pe decilitru putem suspecta un diabet incipient (prediabet), iar peste 126mg/dl lucrurile devin seriose.