NEGRU, postul negru, infometarea

- Postat in Mit sau adevar de

Daca este NEGRU, e de bine sau de rau?

Daca esti o persoana care tine post “din an in Paste”, sigur te gandesti ca ar trebui sa tii post mai des. Dacă esti o persoana care respecta cu greu toate posturile de peste an, te gandesti ca vei gasi in randurile de mai jos, o idee care sa te descurajeze sa le mai tii la fel de riguros.

Daca poti sa tii posturile din calendarul ortodox cu usurinta, ar trebui sa citesti doar paragraful de mai jos, pe urma poti renunta la restul articolului.

Contraindicat:

Femeilor insarcinate si celor care alapteaza, lauzelor, copiilor, diabeticilor tratati cu insulina, persoanelor cu anemie si cu alte probleme metabolice.

Partea stiintifica:

Fara alimente, corpul incepe sa consume din resursele stocate, precum lipidele si glucoza. Astfel incepe procesul de regenerare celulara.

Beneficii

Scade riscul de aparitie a cancerului. Formele de cancer hormono-dependent au cel mai pronuntat beneficiu.

Bolnavii cronici trebuie sa ceara sfatul medicului, inainte sa inceapa postul negru. Acasa poți tine post intermitent, o zi sau doua. In clinici, sub supraveghere medicala de specialitate maxim două săptămâni. Atentie! Se bea apa!

Iti protejezi sistemul cardiovascular, poti scapa sau reduce durerile cauzate de inflamatii. Previi diabetul, doarece creste sensilibitatea la insulina. La batranete scade riscul de Alzheimer sau Parkinson. Poate fi util celor care sufera de afectiuni hepatice si celor care sufera de diverse alergii.

Reactii adverse

Apar pe termen lung. Daca tii post mai mult de trei zile consecutive, apare criza cetozica, creste aciditatea din organism. In aceasta a 3a zi, vei elimina o mare parte din toxinele din corp. Din nefericire se pare ca din a 3a zi, te vei simti groaznic.

Concluzie:

Bolnavii cronici si cancerosi trebuie sa ceara sfatul specialistului inainte sa experimenteze postul negru.

Cand nu tii post, adica tot timpul, trebuie sa mananci sanatos: fara produse modificate genetic, cat mai putin sau deloc procesate, daca se poate BIO. Nu uita sa faci miscare, sport, sa te odihnesti suficient si sa eviti excesele.

Foarte important: In timpul postului negru trebuie sa bei apa.

1, 2,3 DIABET!

- Postat in Boli de

De cele mai multe ori diabetul se instaleaza treptat. Setea excesiva si mictiunile frecvente sunt primele doua simptome care dau de banuit. Explicatia consta in faptul ca rinichiul nu poate filtra si absorbi tot zaharul din sange. Acest zahar scoate molecule de apa din tesuturi, astfel apare deshidratarea si implicit, setea. De aici rezulta consumul excesiv de apa. In final vezica se umple, trage semnalul de alarma si apare necesitatea de a urina.

Ceva mai rar apar urmatoarele simptome: vedere tulbure, senzatie de foame ce apare brusc insotita de imperiozitatea de a manca, iritabilitate, vindecarea foarte lenta a ranilor, disparitia lenta a vanatailor, scadere in greutate fara un motiv evident.

Lectia de fiziologie

In momentul in care incepem sa mancam, pancreasul secreta insulina in sange. Zaharul din alimente este absobit de intestinul subtire si trimis in circuitul sangvin, unde se intalneste cu insulina. Acest proces este menit sa permita glucozei accesul in celule. In deficit de insulina zaharul ramane in sange.

Excesul de zahar din sange, este stocat si procesat de ficat. In momentul in care organismul are nevoie de energie, pancreasul intervine secretand hormonul glucagon. Acesta este un hormon care are rolul de a transforma zaharul din ficat in glucoza.

Cortizolul (hormon care apare in stres) si adrenalina (alt hormon) fie se opun efectelor insulinei, impiedicand procesul prin care zaharul intra in tesuturi (zaharul stationeza in sange), fie forteaza ficatul sa elibereze glucoza fara motiv (adica zaharul ajunge tot in sange).

1

Diabetul insulino dependent sau diabetul tip 1, este afectiunea autoimuna in care pancreasul nu mai secreta insulina. Caz in care este nevoie de aport exogen de insulina. Tratamentul consta in administrarea insulinei prin injectare subcutan. Altfel tot zaharul ar ramane in sange. Acest tip de diabet este intalnit preponderent la copii.

Numai medicul specialist, diabetolog, poate prescrie insuline injectabile. Un pacient poate primi un sigur tip de insulina sau mai multe. Acestea pot avea efect rapid sau retard. De asemenea pacientul trebuie sa isi verifice zilnic glicemia, in functie de valori poate modifica usor numarul de unitati injectate. Este indicat sa tina un jurnal pe care sa il prezinte medicului la urmatoarea vizita.

2

Diabetul non-insulino dependent sau diabetul tip 2, este afectiunea in care pancreasul nu secreta suficienta insulina sau tesuturile nu accepta sa stocheze glucoza. Acest lucru duce la cresterea concentratiei de zahar in sange. Pacientul cu diabet tip 2 de cele mai mult ori primeste medicatie orala. In cazul in care pacientul nu reuseste sa isi controleze glicemia cu antidiabetice orale ( ADO ) si regim alimentar, se foloseste tratament mixt: insulina injectabila plus ADO..

Factorul care determina aceasta rezistenta a celulelor la insulina este obezitatea. De cele multe ori pacientul cu diabet tip 2 este supraponderal. In tesutul adipos intalnim proteina Rezistina care, dupa cum sugereaza si numele, provoaca rezistenta la insulina. Deci cu cat avem mai mult tesut adipos cu atat lupta cu boala este mai grea.

3

Diabetul gestational poate aparea in sarcina, cu o frecventa de pana la 5%. De cele mai multe ori este temporar si dupa nastere dispare. Este provocat de modificarile hormonale din perioada gestionala, in majoritatea cazurilor se trateaza prin regim alimentar.

Vestea proasta este ca pe masura ce vor inainta in varsta, 50% din aceste femei prezinta risc de declansare a diabetului tip 2.

Concluzii:

Daca ai observat o parte din simptomele enumerate, mergi la medic! Nu te harzarda sa iei tratament dupa ureche, din ce ai citit pe internet sau din ce ai auzit pe la vecini. Glicemia masurata acasa, din deget, nu este un diagnostic. Inainte de stabilirea schemei de tratament si a regimului alimentar, medicul specialist iti poate prescrie un set de analize.

Diabetul este o boala cronica si poate fi o boala urata. Pentru anumiti bolnavi, din pacate, vine cu o serie de complicatii nefericite, pe care nici nu vreau sa le amintesc.

Pacientul diabetic tratat doar cu insulina sau cu o combinatie de antidiabetice orale si insulina, trebuie sa-si masoare glicemia cu un glucometru si este indicat sa noteze valorile inregistrate intr-un carnetel, pe care sa il prezinte medicului curant.

Pacientul non-insulino dependent nu este obligat sa tina evidenta glicemiei, insa totusi, este de preferat sa aiba in casa un glucometru, sa isi masoare glicemia la cateva zile si mai ales in acele zile in care se simte inexplicabil rau.

Glicemia variaza destul de mult in functie de alimentatie, de ora si de stres.

Suplimentele alimentare pentru diabet sunt adjuvanti, ele nu pot inlocui un medicament ce se elibereaza pe reteta de la medic. Pot fi utile in prediabet si in cazurile in care se administrează deja tratament medicamentos, insa valorile glicemiei depasesc usor limita si nu se doreste adaugarea unui nou medicament in schema de tratament pentru a evita o posibila hipoglicemie.

Regimul alimentar este la fel de important ca tratamentul, miscarea si exercitiile fizice pot incetini evolutia bolii. In cazurile de obezitate, scaderea in greutate este de mare ajutor.

Dimineata, inainte de masa, valorile normale sunt intre 70 si 110 glucoza mg/dl. Intre 110 si 125 miligrame pe decilitru putem suspecta un diabet incipient (prediabet), iar peste 126mg/dl lucrurile devin seriose.

Apa cu fructe, stres cu lamaie

- Postat in Mit sau adevar de

Ei bine nu sunt chiar în ordinea corectă. Multe lucruri nu sunt în ordinea corectă, mesele și dietele de asemenea.

Le voi pune în ordine pe masură ce le discutăm.

Stresul

Dintre toate, eu consider că stresul merită primul loc în discuția noastră pentru că este omniprezent, indiferent de vârstă, sex, ocupație. Au stres cei mici, elevii, studenții, adulții, bătrânii, salariații, patronii, șomerii, sigur și asa-zișii pierde-vară au stres.

Ei bine, nu intru prea adânc în filozofie, însă pot face o legatura dintre stilul de viață și tendința de îngrășare sau, mai grav, diagnosticul de obezitate.

Nu vă panicați! Nu orice stres te poate aduce rapid la obezitate sau la o creștere semnificativă în greutate, ci doar cel cronic. Cel de scurtă durată, acut , de fapt scade pofta de mâncare.

Partea științifică:

Stresul cronic, din păcate, este cel care crește dorința de a mânca. Mai grav este că această dorință este îndreptată cu predilecție către alimente grase și dulciuri.

Stresul scade imunitatea. Nu este mit, pur și simplu, crește nivelul de cortizol, hormon sintetizat de corticosuprarenală. Cercetătorii spun că 5 minute de stres scad imunitatea pentru următoarele două ore.

Mâncatul acesta impulsiv datorat stresului duce la acumulare de grăsime. Persoana în cauză ia în greutate, este nemultumită de ea însăși, poate este și criticată de cei din jur și astfel stresul se amplifică. E ca un joc fără scăpare, totul se repetă la infinit. De aceea, pe lângă regim, aceste persoane ar trebui să primească și consiliere psihologică. La noi din păcate asta nu prea se întamplă, pacientul obez este lăsat să se zbată între regimul restrictiv și gândurile necurate.

Dacă stresul apare la serviciu, acesta s-ar putea sa vină la pachet cu niște ore suplimentare, iar dacă serviciul nu implică munca de teren, e clar: omul nostru face mult mai puțină mișcare. Atenție și la partea cu munca de acasă, e mai grav. Dacă mergi până la serviciu, în principiu, faci câțiva pași. Poate mai alergi după autobuz, metrou, poate trebuie să te plimbi între două etaje din când în când pe scări, dar acasă...

Concluzie:

Stresul cronic crește apetitul care la rândul lui crește riscul de obezitate, iar pe langă dietă este nevoie și de consiliere psihologică de specialitate.

Fructele

Fructele sunt o sursă de vitamine și de energie. Simți cum sănătatea intră în tine la fiecare mușcătură. Să nu uităm: "Un măr pe zi, ține doctorul la distanță"

Sună foarte bine, în mare parte este adevărat. Treaba cu "doctorul la distanță" e tot ce ne dorim în ziua de astăzi. Chiar îmi place să cred asta, așa cum starea de spirit este importantă în tot ce facem, cu siguranță este importantă și când ne gândim la sănătate.

Consumul de fructe este cea mai sănătoasă variantă de aport de glucide neprocesate. Adică glucide care nu provin din produse de patiserie, cofetărie sau altă inginerie (chimică). Foarte important, dacă le mănânci ca atare, adică nu faci compot sau suc, glucidele se eliberează treptat din pulpa de fruct care ajunge în stomac.

Acum ajung și la prima controversă, dieta sănătoasă trebuie să includa fructe și legume, iar curele de slăbire recomandă eliminarea lor. Paradoxal România este codașă la consumul de fructe și cu toate astea sunt mulți supraponderali.

Fructe și legume... corect, dar mai corect ar fi legume și fructe, să mâncăm mai multe legume și ceva fructe, nu friptură și mere, ci legume , friptură și măr.

Ghici ce! Românii se pare ca mănâncă mai degrabă fructe decât salată. Greșit!

Revenind la fructe subliniez faptul ca este important să le consumam ca atare, nu stoarse - suc concentrat care conține cantități mult mai mari de zaharuri care se eliberează rapid și nici fierte sau cu adaos de zahăr.

Partea științifică:

Fructele conțin fibre solubile, fibrele cresc volumul din stomac și intestin apare astfel senzația de sațietate, încetinesc digestia si scad absorbția macronutrienților energetici. Aportul energetic este mic comparativ cu volumul fructului ingerat. Activitatea enzimelor care formează țesut adipos este reglată de vitaminele și mineralele din fructe. Este stimulată lipoliza și scade lipogeneza. Ajută flora intestinală prin creșterea numărului de specii bacterii cu rol antiobezitate. Pe lângă acestea sunt și antioxidanți.

Concluzie:

Fructele consumate ca atare și în cantități moderate nu îngrașă. Sunt benefice pentru sănătate și chiar ajută la menținerea greutății.

Apa cu lămâie

În primul rând, vreau să spun că eu chiar beau apă cu lămâie. Îmi place pur și simplu, doar că eu storc lămâia pentru suc și adaug miere, iar apa este călduță. E ca un ceai, o limonadă caldă cu gust mai bun decât orice plic de răceală și gripă. Nu o beau pentru imunitate sau pentru a scăpa de guturai, doar de plăcere. Mierea este foarte sănătoasă, are multe proprietăți. Însă acum, vorbim doar despre apa cu lămâie.

Partea științifică:

Când vorbim despre proprietățile lămâilor, de obicei ne raportăm la polifenolii care sunt întâlniți în coajă, dar în realitate noi nu consumăm coaja, pentru că și lămâile sunt tratate cu pesticide și de cele mai multe ori coaja nu trebuie consumată. Aceștia sunt în cantitate diferită în sucul de lămâie, au alte structuri și beneficii. Pulpa de lămâie conține fibre solubile, benefice asupra tranzitului intestinal, dar nici pe aceasta nu o consumăm. Preferăm doar sucul.

Un beneficiu apare dacă înlocuiești sucurile din comerț sau chiar cele făcute în casă, care conțin multe glucide, cu apă cu lămâie, deoarece așa îți poți menține greutatea reducând aportul de zaharuri.

Concluzie:

Apa cu suc de lămâie nu conține nici polifenolii lăudați în literatură și nici fibre. Miracolele atribuite lămâilor sunt de fapt proprietățile fenolilor din coajă. Detoxifierea este placebo și este datorată gustului acru care cumva dă senzația de "spălare" a organismului. Beneficiul este că are un gust mai bun și cei care nu prea beau apă chioară vor obține hidratarea. Sa nu uitam că un pahar cu apă dimineața pe stomacul gol "trezește" sistemul digestiv din repaus.